De Citit : Editoriale

Despre nuci

| 10 octombrie

Banalitate si prosperitate

Am petrecut doua zile in Grenoble. Orasul este asezat intr-o vale din Alpi. Peretii de munte, urias de inalti – Caraimanul nostru pare un frate mai mic si mai pipernicit fata de ei – il ocrotesc. Atmosfera este calma, fara vant si cu un aer proaspat, mirosind a inaltimi. Istoria orasului vorbeste despre romanii care au adus aici, acum 2000 de ani, nucii. Climatul din imprejurimi s-a dovedit perfect pentru aceasta cultura iar dupa doua milenii locuitorii din Grenoble afiseaza banala nuca drept simbol al orasului. Nucile sunt prezente copios in supermarketuri. La colt de strada vezi cate un locuitor din imprejurimi cu ladita de nuci scoase la vanzare. In magazinele de suvenire gasesti cutii cu miez de nuca tras in martipan. In rafinatele restaurante chelnerii iti recomanda feluri cu sos de nuca (interesant gust in combinatie cu carnea!). Nuca este o industrie la Grenoble.
Oamenii locului, ajunsi in ultimele decenii prosperi datorita turismului de iarna, cand partiile de schi sunt luate cu asalt, au avut mintea buna sa nu abandoneze o cultura agricola banala, dar care i-a ajutat timp de secole sa supravietuiasca. Ar fi putut sa spuna iata, noi nu mai suntem acei tarani care se cocotau adunand fructele cazute in iarba, traim altfel acum, mai bine. Dar nu au facut-o. Adauga prosperitatea adusa de nuca prosperitatii generate de turism, servicii si hi-tech. Citeam ca in perioada interbelica pretul international al kilogramului de nuca se stabilea numai dupa ce Romania anunta cum este propria recolta in acel an. Intre timp, o mana de nuci importate din Statele Unite costa in supermarketurile bucurestene salariul pe cel putin patru ore de munca. Si asemenea boierilor romani calatori in vestul veacului saptesprezece, intreb si eu: Oare de ce nu (mai) avem aceeasi minte pe care o au occidentalii?