De Citit : Editoriale

“S-ar putea ca…”

| 05 februarie

Conditionalul optativ, o obscuritate a gramaticii noastre si care iti strepezea dintii cand trebuia studiat in alta limba, a devenit acum limba oficiala a politicienilor, finantistilor si a mass media. Adica a alora care ne (co)ordoneaza viitorul. Totul e parere, ca intr-o peltea poetica de trei lei: "s-ar putea", "ar schimba", "s-ar scapa" si lista continua. Viitorul a fost alterat iremediabil de obraznicia conditionalului optativ. Inainte cand se spunea ceva oficial, comunicatul avea o oarecare greutate/credibilitate. Stirea pentru popor era si ea verificata din trei surse.
Acum nici dracu’ nu mai da doi bani pe cele trei surse, nici nu se mai pomenesc, proababil doar prin manualele antice de jurnalism se mai gaseste ceva de felul asta. Acum orice informatie e revarsata prin canalele media "pe surse". Nimeni nu-si mai asuma responsabilitatea unei stiri cu greutate, in schimb toti preiau genul asta de informatii. Orice site, blogulet, portal care regurgiteaza ceva "pe surse" e apoi citat/preluat/raspandit de canale media candva respectabile.
Televiziuni candva gigantice difuzeaza filmulete luate de pe net. Iti vine in cel mai pur stil Cirque du soleil sa razi si cu fundul. Chestie de contorsionism. Sursele muta banii pe burse, arunca supozitii politice, se uita dupa chilotii vedetelor, dau verdicte geopolitice, inventeaza statistici. Le fac pe toate si in general te fac cu capul. Zilele astea mari chestiuni mondiale de pe youtube ne zapacesc pe la stirile externe: mate care, culmea, torc si se joaca non stop cu ate, caini dementi care se invart in jurul cozii si intarziati umanoizi care se filmeaza in orice ipostaza pentru a-si impartasI celebritatea. Si |epes nu mai vine…