Caz real, cum se spune in filme.
Trei prieteni, americani, obisnuiau de ani buni ca din cand in cand sa se intalneasca intr-un bar si sa povesteasca la o bere. Asta pana cand unul dintre ei a facut un atac de cord. Ceilalti doi au continuat sa-si bea berea si intr-o zi au avut o idee nastrusnica, transformata acum intr-un business cat se poate de serios. Cum unul dintre supravietuitori se ocupa de fonduri de investitii in hi-tech iar celalalt este programator, s-au gandit sa-l „invieze“ pe amicul decedat. Au construit un soft pe care l-au alimentat cu toate urmele digitale ale disparutului lasate pe Internet: fotografii, e-mail-uri, prezente pe retele sociale s.a.m.d. Algoritmul a ordonat dupa anumite criterii aceasta informatie, cu rezultatul ca prietenii in viata au putut apoi „sa stea de vorba“ cu cel trecut la cele vesnice, exact in aceeasi maniera in care stam noi si palavragim pe chat: pui intrebare, primesti raspuns, faci o afirmatie, celalalt o comenteaza. Totul, pe baza gandurilor, informatiilor lasate prin serverele Internetului de catre disparut. Intamplarea poate parea macabro-amuzanta, insa ganditi-va cata informatie care vorbeste despre voi produceti intr-o saptamana daca aveti obiceiul sa stati pe net.
De la aceasta idee pornesc unii viitorologi care deseneaza proiectul omului nemuritor. Computerele devin din ce in ce mai puternice, mai sofisticate si mai inteligente. In acelasi timp, desi speranta de viata a individului din vremurile noastre s-a dublat fata de Evul Mediu, mari progrese care sa faca din vârsta centenara un fapt banal nu prea s-au inregistrat. Solutia? Informatia din creierul biologic sa treaca in momentul stingerii corpului fizic in circuite electronice si aplicatii software: nu va mai exista trupul, dar mintea individului va continua sa functioneze. Despre ce se va intampla cu sufletul, cercetatorii se abtin ca de obicei…