De la megafon la bata
Flash Mob. Conceptul il stiti iar exemple edificatoare gasiti pe YouTube. Intr-un spatiu public, apar pe neasteptate oameni care fac ceva neobisnuit intr-un mod foarte organizat: se bat cu perne, danseaza pe muzica lui Michael Jackson, protesteaza inteligent si frumos fata de un subiect care preocupa. Odata scopul atins, multimea se risipeste rapid. Mobilizarea, coeziunea grupului si a miscarii sunt posibile datorita Internetului, fie ca e vorba de e-mail, viral video sau retele sociale. Asa-numitul flash mob a devenit in ultima vreme cosmarul fortelor de ordine si al locuitorilor marilor orase. De cele mai multe ori, este nevinovat si nu produce daune interesului public. Insa, dupa ce a fost folosit in revoltele populare din Orientul Mijlociu, mai nou, in Statele Unite, flash mob a devenit o preocupare nationala. Scene de groaza din filmele hollywoodiene de duzina sunt copiate in realitate de adolescenti de culoare. Se mobilizeaza prin Twitter, dar si prin alte retele sociale, si fac prapad.
In Philadelphia, Chicago sau Las Vegas, grupurile de tineri fara niciun rost au transformat inocentul flash mob de acum cativa ani in expeditii de jaf. Isi dau intalnire in fata unui magazin, se aduna cu zecile, intra, pun mana pe ce apuca si in cateva zeci de secunde dispar. Sunt aproape imposibil de prins, iar reportajele de la emisiunile de stiri baga groaza in natiune. Daca nu jefuiesc, adolescentii ataca trecatori pasnici, organizand cate un flash mob care inconjoara victima; scopul este sa fie doborata dintr-un singur pumn naucitor.
Social Media – de la bloguri, forumuri si pana la Facebook sau Twitter – a dat oricarui individ cate un megafon datorita caruia poate sa isi transmita gandurile si ideile, via Internet, catorva mii de oameni. Iata insa ca Social Media este capabila sa puna in mana lumpenilor si cate o bata!