Robert Rauschenberg
Celor care nu se bucura anul acesta de dusul de filme prezentate la Cluj, ci sunt pe drum catre Venetia, pentru a nu rata deschiderea celei de-a 53-a editii a Bienalei Internationale de Arta Contemporana, le vand un pont: Peggy Guggenheim Collection. Institutia si-a creat un bun obicei in a pregati pentru colectia vara-toamna cate o expozitie surpriza, a carei inaugurare si durata sa coincida cu bienala (pur marketing cultural american!). Daca in 2005, curatorul Susan Davidson prepara o retrospectiva a lucrarilor pe hartie ale lui Jackson Pollock, editia anterioara, din 2007, oferea – sub bagheta lui Nancy Spector – un dialog virtual dintre Matthew Barney si Joseph Beuys.
De aceasta data, Susan Davidson impreuna cu David White au conceput o expozitie dintr-un set de lucrari prea putin cunoscute ale lui Robert Rauschenberg, gestul lor functionand si ca omagiu adus artistului stins din viata cu doar un an in urma. „Gluts“ desemneaza asamblaje vioaie si poetice, realizate in a doua jumatate a anilor ’80 – prima jumatate a anilor ’90 din fragmente metalice colectate de Rauschenberg undeva in Florida, din apropierea casei sale (elemente-marturii ale starii de deruta economica si industriala a Texas-ului deceniului noua). Este cea de-a patra prezenta a lui Robert Rauschenberg in Venetia: prima s-a consumat in 1964, cand artistului i s-a oferit si Marele Premiu pentru Pictura (la varsta de doar 38 de ani); in 1975, o expozitie personala i-a fost organizata in muzeul de arta moderna din Cà Pesaro, pentru ca in 1996 lucrari de-ale lui sa fie prinse intr-o expozitie pe insula San Lazzaro degli Armeni. „It’s a time of glut. (…) I simply want to present people with their ruins.“