Soneriile AC/DC de telefon au rascolit orasul in ultima vreme. Protestele cu ringtonuri au venit dupa teapa aia cu vinnuvin. Oricum, pe ansamblu, in spiritul mioritico-balcanic a fost frumos. Fanii s-au infierbantat, anumite pagini de ziare si rubrici de stiri au mancat si ele o paine, dupa care a picat bolovanul. Mare cat o teapa. S-au dat comunicate, au venit acuze pe toate benzile de autostrada, s-au returnat bani, balciul a generat si mai multa audienta. Oficialii de la AC/DC s-au oparit rau, asta e cea mai nasoala treaba din toata povestea. Oricum erau bunici australienii, s-ar putea ca atunci cand o fi gata stadionul ala national (daca o mai fi gata vreodata) sa nu-i vedem deloc la capitala. Poate nu calca niciodata in Romanica. La cum le-a fost terfelit numele nu cred sa vina vreodata p’acilea. Am mai scos inca o data capul cu succes in lume. Pe cand urmatoarea tepusa? Ia sa vedem cu ce ne clatim ochii saptamana asta! La Carturesti e targ de handmade pentru pici. E bine ca se mai gandeste cineva sa-i mai scoata pe aia mici din fata calculatorului. De bine, de rau, pe vremea noastra se putea supravietui si cu lucrul manual. Pe 27 aprilie UNITER-ul isi da premiile. De urmarit live pe TVR 1. Mare concert pe 29 aprilie la Sala Palatului! Anathema din nou pe la noi. Concert de aduceri aminte. In ’94 au venit prima oara la Bucuresti. Pe vremea aia se purtau festivalurile rock. Muzica dance inca nu se scremea iar maneaua nu devenise muzica oficiala a tarii. Fanii de atunci ai Anathemei sunt multinationalii de azi. Oricum, chiar si in costume cu freze militaresti regulamentare rockul suna bine. Ne mai auzim saptamana viitoare. Fiti gata de cataclism! Se involbureaza drumurile patriei. Vine ziua de Unu Mai. Harmalaie, scandal, mici, peturi parasite pe marginea suselei. Traiasca si infloreasca! Avanti popolo!