Nu trebuie sa fii supradotat intelectual…
… ca sa intelegi noima interzicerii de a-i claxona pe biciclisti. Zgomotul auzit liber, in imediata vecinatate, ii poate speria intr-atat pe cei concentrati sa se deplaseze in trafic pe doua roti, cu forta propriilor muschi; ii poate lua intr-atat prin surprindere, incat ii poate deturna de la traseul lor rectiliniu… Nu spun sa il respecti pe celalalt partas la trafic.
Nu zic sa te pui in pielea lui. Ar fi prea mult pentru un roman frustrat istoriceste, care inca se crede superior atunci cand are vehicul mai mare si cu cai mai multi. Nu: ar fi o pretentie exagerata. Dar te poti astepta ca unul care claxoneaza cica „preventiv“ sa se dumireasca totusi ca prevenirea mai mare este tocmai sa nu claxonezi, ca sa nu il sperii pe bietul om. Am asistat la un astfel de incident. Acum 10-12 ani, cand traficul era sensibil mai liber, pedalam pe Dudesti intr-o zona ingusta (cam in dreptul depoului). Un ghiolban cu dubita claxoneaza in spate. De la sperietura, unei fete care mergea pe bicicleta un pic in urma mea (deci si mai aproape de dubita) i-a tremurat un pic mana pe ghidon… indeajuns sa derapeze inspre sina tramvaiului, de care s-a impiedicat in roata din fata. Normal, fata a cazut, iar ghiolbanul abia a reusit sa franeze si s-o fereasca. Noroc ca nu mergea nici tramvaiul, nici alt vehicul. Noroc ca am fost pe faza si ca aveam plasturi la mine.
O fi invatat ghiolbanul ceva din intamplarea aceea? Si-o aminti oare azi de acel incident, atunci cand il pisca degetele sa claxoneze la vederea biciclistilor (tot mai multi si mai normali la infatisare in tot Bucurestiul)?