Fishetul cu carti
Biblioteca nationala, National Library cum ii zice peste tot prin lume, este un simbol al tarii respective, un brand de tara. La noi, dupa 20 de ani, sedati de vorba deja consacrata – „bine ca se face ceva“, asistam cu consternare cum o relicva de arhitectura ceausista se metamorfozeaza in arhitectura Romaniei moderne cu pretentii europene…
Ca sa nu distoneze cu frumoasa cladire de vis-à-vis, a Tribunalului, baltind inca in memoria orasului ca „Magazinul Tineretului“, se umfla sub ochii nostri o cladire banala, urata, lipsita de inteligenta si aspiratiile unui astfel de edificiu. Stiu ca exista intotdeauna explicatii beton pentru a motiva ne-organizarea unui concurs international de arhi- tectura; noi nu ne „vindem“ furnizorii de materiale de constructie la metru patrat, tara si comportamentul de meltean ce-si face singur casa cum vrea el si familia lui; a fost prea din scurt si pierdeam banii de la Banca Mondiala… hai sa-i cheltuim repede ca ramanem cu ei necheltuiti, nu conteaza cum. In tot acest timp, o mana de oameni entuziasti se straduiesc sa ne reaminteasca rolul bibliotecii intr-o societate mo-derna, cu sprijin financiar si apirational de la fundatia Bill si Melinda Gates, care a cheltuit 28 de milioane de dolari cu asistenta si echipamente pentru biblioteci din toata tara.
Mesajul? Biblioteca este un instrument de dezvoltare mai important ca asfaltul in care ingropam bani de 20 de ani si pe care tot nu stim sa-l facem sa reziste peste iarna. E remarcabil si oarecum neasteptat ca in biblioteci inca mai gasesti oameni cu carte si bun simt, dispusi sa schimbe ceva in jurul lor. Asa ca, in ceea ce priveste Biblioteca Nationala, desi am dat chix cu designul si reprezentativitatea, sa speram ca macar o vom umple cu inteligenta si oameni cu viziune care sa transforme acest loc anost intr-o caldire vie si importanta pentru romani si Romania.