Nu tot ce zboara se mananca
Ioana Parvulescu, Viata incepe vineri, Editura Humanitas. Ioana Parvulescu a devenit o autoare foarte cunoscuta si foarte apreciata dupa ce a publicat o serie de carti-eseu in care reconstituia minutios si cu talent fie Bucurestiul interbelic, fie sfarsitul seco- lului 19 romanesc. Asadar, atunci cand a purces la scrierea acestui roman avea toate datele problemei in mana. Spun asta deoarece romanul se petrece in anul 1897, in Bucuresti, cu putin timp inainte de Craciun. Pentru a da oarecare mister actiunii, autoarea isi imagineaza ca un ziarist al vremurilor noastre ajunge, sau pur si simplu isi inchipuie asta, in Bucurestiul anului 1897. Cand se trezeste in timpul trecut, stie numai cum il cheama si ca este ziarist. Politia il priveste ca pe un posibil raufacator, dar, neavand nicio proba impotriva lui, il lasa in plata Domnului. „Teleportarea“ ziaristului de 43 de ani in trecut e un bun prilej de reconstituire a acelor vremuri fericite. O incercare la fel de merituoasa a facut si doamna Constanta Vintila-Ghitulescu, istoric de profesie, care, dupa ce a publicat doua carti admirabile despre secolul 18 romanesc (In salvari si cu islic, 2004 si Focul amorului…, 2006), si-a incercat puterile si cu romanul (Evghenitii, 2006). La fel ca si Ioana Parvulescu, domnia sa nu a reusit decat sa ne convinga, daca mai era nevoie, ca ea cunoaste foarte bine terenul pe care joaca.
Donald Barthelme, Alba-ca-zapada, Editura Leda, Grupul Editorial Corint, traducere din engleza de Ana Chiritoiu, prefata de Mircea Cartarescu. Barthelme e un postmodernist american care, ca sa ne convinga ca arta e un simplu joc, rescrie, batandu-si joc de ea, binecunoscuta poveste. Daca vreti sa deveniti romancieri si nu aveti nimic de spus, puteti incepe a invata tehnica citindu-l Barthelme. Va va fi de folos si prefata lui Cartarescu. Succes!